con summum

Uneori după ce mănânc roșii îmi sângerează gingiile

Roșii, adică un fel de uzufruct la modă,
adică cu ce ne-ar reifica capitalismul dacă nu ar fi
imagini, clipuri, alphamale, girlboss,
wojak, vezi ce cald e afară, investește acum
nft exclusiv, ia de mergi la terapie,
uite, rupe cercul

Un capitalism á la 1900;
dar consum și nu prind nicio idee nouă

Poezia e așa de ușor de scris,
dar iar sunt in baie
și mă spăl pe dinți și îmi sângerează gingiile;
o fi de la roșii sau poate o fi vreo giocondă stângistă crăpând de sub zâmbetul meu

Încerc să fac rost de niște ințeles, dar pasta de dinți îmi ia culoarea sângelui

și poezia a devenit prea ușor de scris

subiect, obiect
ce-mi e încă o distincție.

Enigma

Enigmă pe mare

Dacă te uiți atent într-un pătrat de covor ai să-mi vezi lumea
cu fond omogen şi unghiulară şi făcută la război

plouă în lumea-mea-covor, sezonier ca un rotunjit de buze,
cu stropi plați şi cu râcâit sentimental
cu voluptatea apei răstogolite într-o gură de canalizare

În mijloc pufăie un orăşel, cauterizat logic şi refractar
cu străzile tăiate de şine serotonizate,
prin efect tesla sau prin inducție de dor

Cu tichete de masa cetățenii inaugurează primul vehicul,
sub masca sau porecla adevăr;
spre surprinderea lor e vitezoman şi o coteşte des
"Da, nu, poate?"
Îşi ia zborul din pantaloni de tirist oprit pe centură
Îi cresc aripi cu miros de tutun si cu iconițe la parbriz
se visează filozof de cartier, scăpat afară, într-o lume superior dimensională
Dacă se poate, cu 2 de D şi cu talie subțire

Dar libertatea dă ocheade doar cu panta rhei
adică cu o gură plină, de dumnezeu dolofan
Şi în patul meu se scurg doar insomnii anorexice